Latest Publications

Călătorul din mine

De obicei oamenii nu se pornesc la drum  fără un plan și în cele mai multe cazuri încearcă să găsească locuri interesante întrebând de cunoscuți. Prietenii își împărtășesc impresiile despre locurile în care deja au fost. Cu cât mai mulți cunoscuți îți recomandă o anume destinație, cu atât ești mai predispus să pleci într-acolo. Agențiile de turism au oferte limitate în direcție și durată.

Cât de straniu nu ar părea, orice navigare prin Internet este și ea o călătorie virtuală spre un loc anume. La început era disponibilă doar în formă textuală, apoi au apărut și fotografii, mai nou avem și video. Video este metoda prin care se transmit cele mai multe senzații de călătorie.

Unii ar spune că TV-ul are așa capacități. De acord. Una din diferențe ar că la TV ești limitat în alegerea direcțiilor, iar programul de călătorie ți-l face redactorul. TV-ul îl putem compara cu agențiile de turism, e pierdere de timp.

Deci cum călătorim prin Internet?

În Internet există site-uri specializate pentru a găsi locuri fascinante. Nu, nu am în vedere locuri geografice, ci virtuale. Adică un cântec bun, un peisaj superb, locuri uimitoare din natură.

De obicei site-urile specializate utilizează metoda de sharing a link-urilor și îți propun cele mai populare adrese, care au fost recomandate de către persoanele care deja le-au văzut. Sistemul folosește filtrul social pentru a detecta cele mai superbe locuri în internet.

Primul dintre aceste site-uri ar fi stumbleupon.com

Îmi place să călătoresc. Și o fac virtual în fiecare zi. Vă invit să mai adăugați astfel de site-uri.

Mulțumesc

Eu rar, foarte rar, mulțumesc cuiva. Nu știu de ce. Însă dacă o fac, o fac din inimă.

Mulțumesc echipei privesc.eu, Eugen Luchianiu, Radu Chivriga și Nicu Calcea pentru munca depusă pentru prosperarea proiectului Privesc.Eu. Doar o echipă străduitoare poate crește un site de 150 de ori timp de un an.

Mulțumesc mass-media: Unimedia, ProTV, Timpul, Jurnal, Stirea Zilei…  care în sfârșit au înțeles ce e privesc.eu și bagă în noutăți, widget-urile noastre.

Mulțumesc politicienilor că au servit ceai timp de o lună. Mult ați contribuit la creșterea traficului.

Mulțumesc programatorilor Ion Raru și Vlad Iachimovici pentru munca depusă la crearea ceilei mai tare applicație foto pentru iPhone, Camera Genius.

Mulțumesc partenerului meu, Valeriu Batcu pentru să mă înțelege că am alte proiecte și mai importante și practic de unul singur întreține Blogupp.

Mulțumesc feciorului îmi permite să mă odihnesc, doar împreună cu el ;)

Mulțumesc soției mele înțelegătoare @veresha care m-a răbdat anul acesta și mă protejează de toată birocrația societății contemporane.

Mulțumesc tuturor care au fost în viața mea de anul acesta și nu au fost menționați.

Certificatizarea

Ne tehnologizăm și noi. Băncile dau certificate pentru a avea acces la contul bancar. Fiscul dă certificate pentru a putea da declarațiile despre banii din conturile bancare ;) . O problemă rămâne. Ce oare sunt certificatele? Am să încerc să lămuresc pe înțelesul tuturor. Dacă și am omis ceva, am făcut-o intenționat, pentru simplitate.

Nu voi lămuri procedura de generare și instalare a certificatelor. Am să încerc să lămuresc cum ele lucrează și de ce sunt necesare. Oamenilor le vine greu să înțeleagă pentru că sunt folosite cuvinte din viața reală și care au o altă menire.

Deci mai întâi explicații mărunte.

Certificat – (certificat digital), este un fișier (că orice tâmpenie în calculator în fișier se păstrează) care conține ceva info despre persoana fizică sau juridică: Nume, adresa email, site-ul, telefonul… și ”cheia publică”.

Cheie publică - e pur și simplu un număr, la ecran arată beleberda. Acest număr este public deoarece tu trebuie să-l împarți împreună cu certificatul tuturor care doresc să corespondeze cu tine în secret. Mai e ceva foarte, foarte important. Această cheie publică este strâns legată de o altă ”cheie privată”. Strâns legată, adică totul ce este criptat folosind ca parola cheia publică, poate fi decriptat doar cu cheia privată. Și invers. Totul ce este criptat cu cheia privată poate fi decriptat doar cu cheia publică. Niște neni au descoperit acest pont matematic.

Cheia privată – e tot pur și simplu un număr. E foarte important. Acestă cheie trebuie păstrată pe USB  drive în safeu sau în minte, dacă sunteți paranoici ;)

Acum după ce ați făcut procedura de generare și instalare a certificatului dvs personal. Trebuie cu el, adică certificatul care conține și cheia publică să o duceți la bancă sau la fisc. Ei o bagă la ei în baza de date și respectiv vizual+buletin confirmă că cel care a adus această cheie e întradevăr ce scrie în certificatul digital.

La această etapă aveți deja în calculator și certificatul digital al băncii sau al fiscului.

Acum puteți face tranzacții online și declara la fisc :D .

De obicei aceste tranzacții, acțiuni se fac prin intermediul Internetului. Adică browser-ului, IE, Firefox, Safari, Chrome și Opera. Dacă ați observat când tapați numele unui site, totdeauna apare http:// în față. Ce naiba mai e și asta. Da e pur și simplu metoda de comunicare a browserului cu web serverul. Însă ce e important. Această comunicare este în formă textuală. Iar orice pagină de la webserver până la webrowser trece prin multe alte servere și e posibil să fie instalate programe care ascultă și caută numere de credit carduri :D .

Aici vine șmecheia cu cheia publică și cea privată. În baza acestei tehnologii a fost inventat SSL și https:// . Deci dacă intrați pe vre-un site care vă cere Credit Cardul sau să faceți login iar în browser, în bara de navigare nu găsiți https:// ci doar http:// fugiți cât vă țin picioarele.

Majoritatea website-urilor necesită doar certificatul din partea site-ului pentru a asigura un canal criptat de comunicare. Însă în cazul băncii e necesar și confirmarea identității persoanei, adică cel care stă în fața browserului.

Deci stabililea unui canal criptat de comunicare ară în felul următor.

  1. tapați în browser site-ul băncii https://bancăserioasă.md/cont
  2. Banca trimite numele certificatului ei, îl acceptați ca valid, dacă nu ați făcut-o înainte.
  3. Tapați contul dvs sau vre-o parolă a sistemului și apăsați submit.

Aici vine magia cifrelor. Informația tapată se criptează cu cheia ta privată, iar mai apoi cu cheia publică (extrasă din certificatul acceptat la pasul 2) a serverului bancii. Deci decriptare se poate executa doar de cel care are cheia privată a băncii și cheia ta publică. Iată de ce băncii îi trebuie să aibă cheia ta publică.

Acest proces de criptare/decriptare e foarte anevois chiar și pentru calculatoare foarte mari. În realitate la început să generează o parolă aleatoare, această parolă unică se transmite serverului prin metoda de mai sus. Apoi toate datele se encodează/decodează cu parola numai ce generată și cu algoritm simetric de criptare care este mult mai rapid.

O altă utilizare a certicatelor digitale e, semnătura digitală, o invenție de invidiat.

Semnătura digitală e un salt făță de semnătura de mână comparabil cu saltul de la + semnat de cei care nu știau să semneze la semnătura de mână.

Un război, un prim război virtual.

În timp ce politicienii noștri nu se pot decide dacă sunt cu roșii, cu verzii sau albaștri, în Internet se petrece o nouă revoluție, un război virtual contra guvernului Statelor Unite și a companiilor de talie internațională care ascultă de acel guvern.

Guvernul Statelor Unite are sistem de colectare a informației de la diplomații acestui stat din lumea întreagă. Un sistem la care au acces 3mln de oameni. Sistemul conține documente confidențiale, secrete și top secret. A fost o scurgere și acea persoană care a făcut scurgere e arestată. E și normal.

Însă această informație a nimerit pe mâna lui Wikileaks. Au hotărât să le publice, după o procesare a informației și de ștergere numelor care au generat acele documente.

După primele runde de publicații, printre care și  oferta de $10 mln Lupu de la Voronin, guvernul Statelor Unite a început să facă presiuni asupra companiilor care ofereau servicii organizației wikileaks. Amazon a închis hostingul, EveryDNS a stop servirea cererilor DNS, MasterCard și Visa au încetat transferurile bănește. Paypal a închis contul pe care se făceau donații. PostFinance au închis contrul deschis de către Julian Assange. Julian a fost arestat câteva zile mai târziu, pentru abuz sexual.?

USA încearcă să închidă un sistem care a fost create special pentru a resizista atacurilor nucleare. Sunt naivi.

Aceste acțiuni contra wikileaks a generat un val de nemulțumiri sociale. Peste noapte au apărut peste 1300 de website-uri oglindă.

Un grup de hăckeri a început operațiunea Operation Payback. Operațiunea constă în penalizarea companiilor și a guvernelor care la o simplă cerere, adică fără judecată și probe refuză serviciile wikileaks. Astfel a fost dat jos site-urile everydns.com, mastercard.com, visa.com, paypal.com, site-ul guvernului  elvețian și altele.

Astăzi a fost atacat site-ul amazon.com. După câteva minute hackerii și-au dat seama că nu au resursele necesare contra amazon și au revenit la https://www.paypal.com:443. Amazonul e specializat și în soluții de cloud și presupun că au luat măsuri. Însă prețul la bursă a căzut puțin.

Aceste atacuri DDOS nu sunt generate de către hackeri, ci de către utilizatorii simpli. Ei binevol își instalează un soft special create de hackeri care permite atacul oricărui resurs online. Deci atacul nu este generat de către hackeri, ei sunt doar cei care strigă în megafon pe cine oamenii să atace. Acum sunt 15 mii de oameni implicați, numărul lor crește vertiginos. Unii deja au fost arestați pentru că au participat binevol la aceste atacuri. Aceste portavoci sunt twitter și facebook care la rândul lor închid conturile noi create și paginile.

Acțiuni similare au mai fost făcute în istorie de către ziare bine cunoscute. Acum în era informațională Wikileaks e un nou tip de jurnalism.

Este un război contra unor guverne, contra legilor copyright, contra companiilor care sub presiunea unor guverne pot să-ți refuze serviciile, chiar dacă nu au nici un temei sau ești în din altă țară. E un război contra guvernelor care utilizează banii publici pentru ași face mendrele, a duce războaie și refuză cu insistență să devină transparente.

ElecTIorala

E un post despre despre tehnologii informaționale, cu oameni scăpați la minte și cuvinte IT licențioase. Dacă nu ai 18 ani sau nu cunoști așa cuvinte ca KBit/s, GA, Absolut Unici, PageViews, Cloud, Embed, SQL, widget ș.a, vă rog să închideți această pagină și să intrați pe Odnoklasniki.

Duminică disdedimineață au început pregătirile pentru valul de cereri a oamenilor hapsâni de informație. Am scalat de 2 ori serverul www privesc.eu în nori, pe Windows Azure, așa, pentru orice eventualitate. Băieții, operatorii privesc.eu le-au băgat camera în gură mai nu la toți candidații în deputați, au așteptat să vină și unii care nu au mai venit. Poate din această cauză au luat sun 1%. Unimedia dădea o mână de ajutor și uneori aveam câte 4 live-uri simultan.

După amiază s-au liniștit.

Spre seară ne-am adunat. Cu Oleg Cibotaru, Alex Mânza, Dinu Armașu și Andrei Botnaru. Să bem bere și să construim un centru de comandă, pentru a vedea fluxul de informație din iMoldova. 2 bookuri și un neMacbookPro conectate la wifi-ul din Celentano cu 5Mbit asigura monitorizarea facebook-ului, twitter-ului și a vre-o 5 servere privesc.eu.

Seară, mama lor de exit-polluri. Mai bine făceam și eu unul. Pșâc din ele, însă au dat jos mai toate site-urile vizitate din Moldova.

La ora 21:00 era planificat 5 live-uri pe privesc.eu. 2 din ele din start s-au amânat. PCRM a spus că nii în cot. De la Prime nu am făcut pentru că cuiva îi era lene.

Am plasat embedul Publika TV, și în câteva minute a dat ortul popii. (Poate atunci au ajuns la cei 1.6Gbit/sec de care hosterii lor se plângeau). Apoi site-ul lor a început a împroșca cu SQL-uri. Oamenii au confirmat pe facebook cu astfel de peizaje.

Am plasat live-ul ProTV, oleacă mai mult a ținut, a ajuns până la 2 mii de oameni și apoi își făcea harachiri și iar se ridica. L-am scos. Las să trăiască. Bine că site-ul lor a rezistat.

Eugen, trebuia să facă un live cum PLDM îi ”ciuruiește” pe toți. Însă după ce au dat rezultatele a murit live-ul. Au început să sune la toți iPhone-urile și modemul nostru a aiurit de atâta noise. Eugen a revenit în câteva minut cu un record.

Unimedia, portalul nr.1, care pe parcursul zilei a pus o groază de embeduri de ale noastre, seara, s-o auzit o ditunătură înăbușită și a murit. Credcă iar vre-un user zveri a făcut prea multe refresh-uri.

Cec.md făță de ultimile alegeri, care mai tot timpul a fost mort, acum s-a ținut bine. Doar de 2 ori a murit pe câteva minute.

Voteaza.md parcă se târâia uneori, însă nu a murit.

Și iată așa ora 21 fără nici un live.

Însă după aceasta s-a început show-ul. Pe privesc.eu vre-o 20 mii de oameni, unii din ei comentau. Ce nu era spațiu era #mat. Moderatorii noști bravi au căpătat ”mozoli” la buricele degetului. Și încă unul ”kimi”, procomunist. A început să aiureasă. După fiecare ban își reconecta modemul 3G și lua alt IP pentru a mai spune următoare frază nelicențioasă. M-am luptat puțin cu el, însă se pare că era programator și știa lucrurile lame, așa că am blocat toată rețeaua Orange 3G. Sorry la cei 8% care nu au putut comenta.

Și tot așa a continuat 24 de ore. Am mai scalat serverul dimineață de 4 ori, pentru că la un moment aveam peste 30 de mii de hapsâni de % electorale.

Luni spre amiază voteaza.md a dat ortul popii. Evident după voteaza.md toți se duceu înspre alegeri.md care deasemenea a murit.

Canalul nostru de 1GBit a devenit plin, că Moldtelecom a rămas cu ochii căscați când i-am dat cu nasul că nu e chiar 1GBit cum e scris în contract.

Câteva date statistice, așa ca să fim în rând cu ProTV și cu Publika.

  • zeci TB de video stream.
  • canalul 1Gbit de la cache server plin.
  • serverul www scalat de 4 ori.
  • asigurarea infrastructurii a fost făcută de minimum de 4 servere (DB e auto scalabil pe SQL Azure).
  • chatul era imposibil de moderat sau de spus vre-o avertizare, imediat pleca în afara ecranului.
  • traficul a crescut de 5 ori.
  • 1.5 mln de widget-uri servite (29 noiembrie).
  • 30 mii oameni în paralel sau perpendicular săteau pe unul din site-urile care se foloseau de widget-ul nostru.
  • 174 mii de absolut unici (29 noiembrie) (datele nu sunt final se pare ca GA mai socoate).
  • Google Analytics a spus să mai așteptăm 24 de ore, pentru datele statistice că îi tare greu se fac operațiile matematice.
  • 16MB de loguri cu IP blocate, IP-uri care intenționat sau neintenționat erau foarte curioase și doreau să privescă mai mult video decât trebuie.
  • CPU serverul video 90%.
  • serverele nu a căzut nici măcar pentru o secundă.

Însă toate aceste nu se puteau întâmpla fără partenerii noștri:

  • unimedia.md
  • protv.md
  • cec.md
  • voteaza.md
  • news.yam.md
  • moldova.org
  • timpul.md
  • totul.md
  • observator.md
  • azi.md
  • interlic.md
  • pldm.md
  • alegeri.md
  • chisinau.md
  • gov.md
  • blogosfera.md
  • stireazilei.md
  • și bloggerii..

Vă mulțumim. Și încă odată vă mulțumim că nu toți ați picat.

Mulțumesc lui Radu, Nicu și Eugen că au rezistat.

Tu nu treci pragul electoral (II)

Stimate funcționar,
eu sunt un antreprenor anonim. Un om liber.

Prin prezenta scrisoare deschisă vreau să-mi exprim nemulțumirea față de activitatea ta, activatea unui funcționar care face tot posibilul ca să-mi pună piedici în viața de zi cu zi.
Face tot posibilul să ia bani de pe orice fițuică, și face totul pentru ca aceste fițuiși să se înmulțească de la an la an.

Care bea ceaiul de 5 ori pe zi câte 15 minute care durează 59 de minute. Și se uită chiorâș la mine de parcă îi sunt dator și nu-i asigur salariu care îl are.

Un funcționăraș care face tot posibilul să se ridice cât mai sus și să se ducă apoi în deplasări, și să tragă per day-iur mari.

Și permanent se jălui că are un salariu mic, însă nu de ani de zile nici nu dorește să-și caute de lucru.

Un funcționar care se înmulțește, aduce și cumătrii în funcții artificial create și puși șefi tot pe departamente artificial create.

O gloată de oameni care-mi mănâncă 70% din banii care eu încercă să-și fac lucrând la 4 proiecte în paralel 12 ore pe zi.

O gloată de oameni care îi înmulțește artificial guvernarea pentru ca apoi să-i manipuleze dându-le salarii sau pensii, pentru un vot favorabil lor.

Și tot se plâng că o duc greu.

Mai bine vino în sectorul privat că aici mult se plătește dar și mult se lucreză. Vino! Nu te teme, acei funcțonari care au rămas se vor descurca, fii sigur. Rândul la ușa lui oricum va fi mare cu sau fără tine.

Cu drag,
un om liber.

vezi Versiunea I

Artiști, luați-vă dreptul de autor.

Broken CD
Buzz-ul de săptămâna trecută a dezbinat societatea în două: cei pentru revenirea torrents și cei care sunt contra. Această problemă e minoră în comparație cu ceea ce se petrece acum în lumea drepturilor de autor.

Până la apariția Internet-ului, oamenii de creație stăteau prin caselor lor de creație, creau, inventau, produceau, unii aveau norocul să fie descoperiți de vreo casă producție, care îi cumpăra drepturile de autor și începea să îi tirajeze creația până la refuz, în schimb autorii de obicei primeau o sumă fixă pentru fiecare creație indiferent de succesul operei sale. Astfel, timp de aproximativ 80 de ani, companiile de distribuție au existat și au crescut, însă artiștii nu prea. Unii după moarte poate aveau succes.

Lanțul e următor: Artist -> Creație -> Casă de distribuție -> Promovare -> Tirajare -> Consumator. Până la apariția Internet-ului era foarte greu să te promovezi, Radioul și TV-ul era foarte scump, dealtfel ca și acum. Odată cu Internetul, Artistul are o posibilitate de promovare fără margini. Avem lanțul: Artist -> Creație -> Internet -> Consumator. Acest lanț este de sute de ori mai ieftin și deschide o piață fără de granițe.

Ce se întâmplă acum? Casele de discuri văzând această metodă alternativă de promovare a artistului încearcă să o închidă, sub diferite pretexte, închiderea de site-uri torrents, youtube pentru că practic înseamnă moartea acestor case de stors bani. În schimb artiștii care și-au vândut drepturile nu prea sunt interesați de cele ce se petrec și nici nu sunt interesați pentru a se promova, casa de discuri va lua bani, nu el.

Casele de distribuție au făcut așa mult lobby că artistul acum nu-și poate vinde creația singur, fără o casă de discuri. Încercați să vindeți muzică prin amazon sau itunes, te vor refuza și te vor ruga să te adresezi la o casă de discuri care are drepturi de distribuție a creației tale pe teritoriul anumitui stat.

Acum statistică și cifre concrete. Deja 25% din muzică se vinde digital. Aparatele de ascultat și de vizionat filme nu mai au DVD-uri și CD-uri se face totul prin USB drive-uri. 30% din populație e conectată la Internet. După statistică omenii cu venit peste medie sunt conectați la Internet, adică oamenii care pot plăti pentru cultură.

Să-ți vinzi drepturile unor Case de Distribuție care se orientează pe vânzări de CD-uri și DVD-uri e o sinucidere, însă dacă te orientezi pe vânzări digitale amazon sau iTunes și singur să te promovezi pe youtube îți este îngrădit accesul de către aceleași Case de Distribuție.

Situația e următoare, artiștii (spre deosebire de progamator) nu-și pot vinde creația, au devenit ca niște robi ai Caselor de Distribuție.

Cine afectează bunăstarea artiștilor, casele de discuri care nu permit monetizarea directă sau utilizatorii care piratează o creație taxată la o sumă exagerată de aceleași case de discuri.

Ca și unui om bătrân, e greu să-i schimbi mentalitatea unei case de discuri. În schimb artiștii pot să-și ia creația în mâinile proprii să revoce contractele și să-și plaseze creația pe youtube și să facă ceva bani din reclamă. Sau să ofere gratis opere sale și să transforme armata această de consumator în folosul propriu. Invitații la concerte sau donații ș.a.

Să lobeze pentru să li se permită direct să vândă în Internet fără intermediari. Evident că prețul va deveni mult mai mic.

PS. Plec în câteva ore la concertul Getei Burlacu, despre care la sigur am aflat din Internet (posibil că de pe conținut piratat) cât de frumos cântă.

Juriști, e timpul să absolviți o a doua facultate, cea de IT.

Copyright is for Loosers

Ca răspuns la interviul cu Dorian Chiroșca, apărut pe site-ul Europa Liberă

Îl voi copia pentru a înțelege mai bine răspunsurile juristului și ale mele. (Încalc legea.)

Europa Liberă: Dle Chiroşca, procurorii au pus sechestru pe serverele pe care erau plasate datele site-ului „TorrentsMD.com” şi nu se mai ştie dacă seeder-ii sau leecher-ii vor mai putea downloada ceva de pe acest tracker … De fapt, dacă e să vorbim în română, Procuratura a închis pe motivul încălcării drepturilor de autor un site de pe care puteai lua gratis filme, muzică, jocuri, programe ş.a.m.d. Torrents MD este site-ul cel mai frecventat în internetul moldovenesc… S-a deschis un dosar penal. Întâi de toate, cât de normal este, din punctul Dvs de vedere, ca un site să fie suspendat fără o hotărâre judecătorească definitivă potrivit căreia persoane, de exemplu, care administrează acest site s-ar face vinovate de ilegalităţi în domeniul drepturilor de autori?

Dorian Chiroşca: Cred eu că în acest caz procuratura s-a asigurat într-un fel ca să poată acumula şi prezenta ulterior probe în instanţa de judecată. Or, cred eu că după ce a fost sechestrat acest suport material, de către Agenţia de stat pentru proprietate intelectuală va fi efectuată o expertiză în urma căreia se va stabili dacă există sau nu pe aceste servere opere protejate de drepturile de autor. Pirateriaeste un fenomen foarte grav pentru societatea moldovenească cît și în general.

Vitalie Eșanu: O simplă consultare cum funcţinează tehnologia Torrent exlude existența oricărei opere de artă pe server. Nu e nicesar nici o expertiză,e foarte clar şi fără ea .

Europa Liberă: Dvs aveţi cunoştinţă de vreo hotărâre judecătorească în trecut prin care să se fi stabilit, de exemplu, că site-uri de tipul torrents ar fi violat sau prejudiciat drepturile de autor?

Dorian Chiroşca: Eu cunosc cel puţin faptul că pînă acum au fost făcute cîteva sesizări către acest site pentru ca acesta să nu mai valorifice creaţiile intelectuale ale autorilor autohtoni. Ştiu că această asociaţie (Uniunea Producătorilor de Fonograme şi Videograme din Republica Moldova) a depus mai multe demersuri şi la momentul cînd depuneau aceste demersuri, ei sistau plasarea pe site a unor creaţii intelectuale. Parcă îmi amintesc despre astfel de cazuri cu „Zbob şi Zdup” şi cu alţi autori… Deci, au existat mai multe plîngeri de acestea, pentru că chiar pînă la lansarea unor albume noi pe acest site apăreau aceste albume, astfel fiind încălcate flagrant drepturile de autor şi drepturile conexe ale unor interpreţi autohtoni…

Vitalie Eșanu: Sintagma ”Plasarea pe site a unor creații intelectuale” e una greșită. Pe site nu se plasează nimic ce e legat de copyright, ci un fișier care doar ajută identificarea unei opere, titlu și autorul. Dacă facem o analogie cu lumea reală e cum ai da la poliție amprenta degetelor, nu și degetul. Dacă și mai exact: dai la poliție o formulă matematică ce descrie amprenta degetelor tale (nu foto amprentei digitale).

Europa Liberă: Premierul Vlad Filat, cel puţin potrivit mai multor ştiri, a cerut Procuraturii să investigheze în regim de urgenţă motivele blocării site-ului „TorrentsMD” şi ca ancheta să fie transparentă, iar dreptul de acces la informaţie al utilizatorilor de Internet să nu fie lezat. De fapt, ce credeţi că putea presupune această cerere la modul practic?

Dorian Chiroşca: Sincer să vă spun nu putem vorbi în acest caz despre drepturile la acces. Atîta timp căt autorul nu permite accesarea operelor sale, nu există nici un temei să interpretăm ca încălcare a accesului la informaţie. Sunt de acord cu astfel de interpretări doar în situaţia în care autorul lansează singur oferta pe diferite site-uri, astfel ca muzica să răsune, sau filmul să fie pus pe site, sau albumul, OK, nu este nici o problemă. Dar în situaţia în care aceasta reprezintă o proprietate intelectuală a unei personalităţi, a unui actor, artist, astfel de descărcare este deja o încălcare a dreptului de autor. Oricum, Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe spune clar că autorul are un volum de drepturi patrimoniale care se reflectă în bani şi drepturi personale morale. Articolul 10 al legii respective stabileşte clar că autorul are dreptul la comunicarea publică, respectiv comunicarea prin internet. Din momentul ce el a plasat-o pe internet, se poate folosi această operă, dar doar cu acordul autorului. Eu cred că este foarte binevenită sesizarea acestei asociaţii, care reprezintă autorii din R. Moldova.

Vitalie Eșanu: Cred că nici Europa Liberă, nici dl Chiroșca nu cunosc că site-ul avea și un forum popular, aș spune chiar cel mai popular din Moldova. Închiderea lui e încălcarea drepturilor la informare.

Europa Liberă: De ce tocmai acum, inclusiv în plină campanie electorală? De ce credeţi că lupta cu pirateria a început, dacă a început, cu „TorrentsMD”, de vreme ce se consideră că unele televiziuni, de exemplu, ar utiliza cu toptanul filme piratate?

Dorian Chiroşca: Ca să fiu sincer, nu cred că campania electorală are vreun amestec. Cunoscînd organele de poliţie, cred mai degrabă că ar vrea să arate nişte rezultate, să facă dovada că se lucrează în domeniul respectiv. Ştiu că pînă acum nu s-au prea făcut foarte multe acţiuni în domeniul respectării dreptului de autor. Nu numai pe site-ul torrents am înțeles că au fost făcute sezizări, dar au fost depistate de către organele de poliție şi alte încălcări ale drepturilor de autor, despre care nu cred că este cazul să vorbesc acum.

Vitalie Eșanu: Din câte eu am înțeles de la hosteri, dosarul care a fost deschis acum câțiva ani, şi care a fost rezolvat pe cale amiabilă prin a muta site-ul de pe .md pe .com și de a lichida toate înscrierile ce sunt legate de piese autohone, a fost prin magie pierdut.

Europa Liberă: Cine, cum şi cu cât ar putea fi pedepsit, conform actualei legislaţii, dacă va fi demonstrată vinovăţia cuiva în cazul „TorrentsMD” ?

Dorian Chiroşca: Noi avem trei forme de răspundere – civilă, administrativă şi penală. În cazul de faţă, dacă AGEPI va stabili că este vorba despre daune deosebit de mari, în proporţii deosebit de mari, ceea ce reprezintă mai mult de 100 de mii de lei, atunci activitatea acestei întreprinderi ar putea fi sistată în urma unei sentinței a instanţei de judecată, iar persoana fizică ar putea fi privată de libertate de la 3 la 5 ani. Deci, este destul de dură pedeapsa. În acest caz s-ar putea aplica şi o amendă foarte dură – de la 8 la 10 mii de unităţi convenţionale, ceea ce ar constitui pînă la 200 de mii de lei.

Vitalie Eșanu: Site-ul în sine nu poate fi pedepsit. Pentru că tehnic el nu a distribuit nici o informație ce ține de piesa care e protejată. Adică un film nu e stocat pe server și nici părți din acest film nu trec pe la server. Serverul doar la interpelarea unei amprente digitale (hash file) îți returnează ce alți vizitatori dispun de aceeași amprentă digitală, mai departe e treaba utilizatorului (softului folosit de client) cum se înțelege cu ceilalți utilizatori pentru a descărca ceva. Printr-o metaforă trebuie să închidem Ministerul de Interne pentru că el dispune de amprentele tuturor oamenilor care au comis vreo infracțiune.

Europa Liberă: Cine câştiga bani, dacă câştigă, prin administrarea unui asemenea site ca „torrentsMD”?

Dorian Chiroşca: Eu chiar l-am privit nu demult la nişte posturi de televiziune pe reprezentantul acestei companii spunînd că, domnule, noi nu facem decît să aibă acces utilizatorii la aceste creaţii. Nu este chiar aşa. Ei îşi ridică raitingul prin faptul că oferă acces la creațiile intelectuale. Dacă n-ar exista pe acest site ultimele filme din cinematografe, opere muzicale foarte populare, atunci nu cred că foarte multă lume ar fi clienţi ai respectivei companii. Ei, prin încălcarea drepturilor de autor atrag clientela, ca să devină membri înscriși la acest provider.

Vitalie Eșanu: Câștigă bani din publicitate site-ul torrents.md, câștigă bani mult mai mulți din vânzarea traficului toți providerii din Moldova. În cazul în care acest site va fi închis toți utilizatorii vor migra spre alte site-uri internaționale și practic va avea schimb de date dintre utilizatorii din Moldova și alte țări. Iar providerii locali vor fi puși să plătească altor provideri internaționali pentru trafic. Deci situația cu dreptul de autor rămâne aceeași, iar banii încep a fugi din Moldova. 55% din tot consumul de internet este efectuat prin protocoale P2P.

Europa Liberă: Decizia Procuraturii a pus pe jăratic un număr considerabil de utilizatori de Internet, tinerii în special care-şi completau colecţiile personale de muzică, film sau jocuri, fără a le comercializa şi care ar fi fost altminteri inaccesibile din cauza preţurilor. Cât de îndreptăţită vi se pare supărarea lor?

Dorian Chiroşca: Eu înţeleg că atîta timp cît există cererea și oferta, vor exista site-uri pirat. Dar trebuie să-i înţelegem şi pe autori. Iată, de exemplu, acest proiect comercial moldo-român cu filmul care este foarte bine vizionat. Eu am impresia că ar putea exista situaţia cînd va fi plasat pe site şi timp de o oră vor avea loc sute de descărcări. Vă daţi seama că în cazul respectiv, autorii acestei opere nu mai au prea mari şanse să restituie băncii, de exemplu, banii pe care i-au contractat pentru acest proiect. Îi înţeleg și eu pe studenţi, mă gîndesc că situația nu se termină: vor migra pe alte site-uri, care sînt foarte multe, răspîndite și pe domeniu .ru, de exemplu, dar cred că lupta aceasta nu trebuie să fie sfîrşită cu închiderea acestui site. Am accesat personal foarte multe site-uri de acestea şi am văzut că pot fi privite cele mai noi filme care există acum în cinematografe, de o calitate proastă, e adevărat, dar suficientă ca să înţelegi. Oricum, trebuie să educăm în tineret faptul că pentru ceea ce consumi trebuie să plăteşti şi nu trebuie să furi…

Vitalie Eșanu: E o logică greșită să socoți numărul descărcărilor gratis ca profit al autorului. De regulă, raportul unui soft (din experiența proprie) dat gratis făță de același soft dat contra 1$ este de 1000/1. În cazut când prețul e mai mare acest raport crește semnificativ. Teoretic dacă 1000 de oameni au descărcat un film echivalează cu un vizitator care a cumpărat acest film sau chiar și mai puțin. În schimb dacă opera e de o calitate superbă, venitul indirect (a se înțelege publicitatea mouth to mouth, sau venirea la concerte, sau chiar invitație la nuntă) pe care autorul îl poatea avea de la cei 1000 de oameni este considerabil mai mare.

Europa Liberă: Furtul de proprietate, inclusiv intelectuală este un lucru urât şi foarte păgubos pentru mulţi şi e limpede că lupta de combatere a acestuia este mai mult decât indicată. Dar cât de pregătită este R. Moldova, legislativ şi din perspectiva practicilor pentru această luptă?

Dorian Chiroşca: Să ştiţi că această luptă a început prin anul 2000, acum recent a fost publicată Legea cu privire la drepturile de autor şi drepturile conexe – de altfel o lege foarte şi foarte bună elaborată acum doi ani de AGEPI şi care corespunde tuturor cerinţelor stabilite în IQ-ul comunitar, adică cu toate directivele Comisiei Europene. Oarecum, educaţia respectivă cu privire la respectarea drepturilor de autor începe deja din 2001-2002, cînd au fost introduse și responsabilitatea penală şi administrativă în Codul penal şi Codul de contravenţii administrative, acum 7 ani de zile. Vedeţi şi dumneavoastră cum situaţia s-a schimbat. Acum cinci ani de zile aveam peste tot tarabe cu discuri şi cu audiocasete piratate, iar acum este un mod civilizat de activitate a acestor întreprinderi – mergi în moll-uri şi îţi cumperi discuri licenţiate, ai şi calitate foarte bună, plus că se păstrează integritatea sănătăţii, pentru că discurile piratate nu ştie nimeni de unde vin.

Vitalie Eșanu: În cazul discurilor piratate legea clar stipulează că cei care produc aceste discuri sunt pedepsiți pentru că au venit de pe urma comercializării și intră în competiție directă cu distribuitorii oficiali. Ați văzut la noi cineva să vândă oficial în format digital? În cazul utilizatorilor torrents — ei nu vând nimic, iar site-ul profită doar de pe urma că aici se adună vizitatorii să se înțeleagă. E ca și cum ai închide PMAN pentru că acolo, la hram, cineva a detonat o bombă. Mai mult ca atât un vizitator chiar dacă dă o operă de artă, nu o dă în întregime. Metafora ar fi că în piața au venit 100 de oameni cu aceeași carte, iar cel de al 101 dorește și el o carte. Presupunem că această carte are 50 de file, el se duce și copie de la oricare 50 de oameni câte o filă. Nici unul din cei 50 nu au încălcat legea pentru că nu au vândut opera întegră, ba chiar au dat-o gratis.

Europa Liberă: E limpede. Deci, ca să spunem aşa, un mod din ce în ce mai civilizat în acest domeniu. Vă mulţumim mult, domnule Chiroşca.

Vitalie Eșanu: Pe departe nu e limpede. Iar juriștilor le recomand să studieze tehnologiile informaționale pentru că fără cunoștințe tehnice iau decizii greșite, bazându-se pe niște legi greșite. Când o întreagă generație trăiește încălcând legea zilnic, înseamnă că ceva nu e în regulă cu legea.

PS: Un artist nu poate vinde operele sale fără o casă de distribuție care îi ia toate drepturile artistului. Sunteți naivi dacă credeți că legea dreptului de autor chiar îl favorizează financiar pe autor.

PPS. După 1 ianuare 2011 conform legii, site-ul Europei Libere trebuie să fie închis. Lege creată de juriști care nu cunosc elementele funcționării Internet-ului.

Bunul simț

În postul precedent am scris despre o lege. O lege tâmpită. Însă închiderea site-ului torrentsmd.com a diminuat importanța acestei legi, care include în sine și cauzele din care a fost închis acest site.

Doresc să lămuresc oamenilor care sunt 100% pentru respectarea drepturilor de autor că nu totul e așa cum ei gândesc. Nu voi încerca să-i conving personal însă plasez o prezentare genială a lui Larry Lessig. (prezentarea a mai fost publicată la mine pe blog.)

Notă: Activați subtitle în rusă pentru cei care nu posedă engleza.

Legea linkurilor piratate.

No Internet
Felicitări! De pe data de 1 ianuarie 2011 vom avea o lege nouă, o lege care a fost elaborată prin 2008 și apoi a fost întoarsă de către RIA înapoi, pentru că era prost scrisă. Legea nu s-a mai întors înapoi la dezbatere ci a plecat direct în Parlament la adoptare.
Iar Parlamentul nostru Democratic, de nu mai pot, a adoptat fără să zică cârc pe data de 1 octombrie 2010.

Legea dată e lungă, însă are un Articol 66 interesant, legat de calculatoare și rețele.

Articolul 66. Încălcarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe prin intermediul reţelelor de calculatoare
    (1) Persoana fizică sau juridică care acordă servicii de hosting şi/sau transmisii de date (internet/intranet), inclusiv internet-provider, se consideră complice atunci cînd contribuie nemijlocit la încălcarea dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe şi poartă răspundere pentru încălcarea acestor drepturi în următoarele cazuri:
    a) dacă, avînd posibilitate tehnică să blocheze, să restricţioneze accesul şi/sau să şteargă în timp oportun obiectele ce sînt publicate şi/sau utilizate cu încălcarea dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe şi fiind înştiinţată de titularul de drepturi respective sau de reprezentanţii săi (cu indicarea obiectului concret) despre încălcarea în cauză, nu a executat cerinţele titularului dreptului de autor şi/sau al drepturilor conexe privind blocarea, restricţionarea accesului şi/sau ştergerea obiectelor indicate;
    b) dacă, fiind informată despre activitatea ilegală din domeniul dreptului de autor şi/sau al drepturilor conexe, favorizează, finanţează şi contribuie la acţiunile ilegale ale altei persoane;
    c) dacă publică informaţie eronată, modifică sau şterge informaţia privind titularul dreptului de autor şi/sau al drepturilor conexe, inclusiv distribuie exemplare de opere şi/sau de obiecte ale drepturilor conexe despre care această informaţie a fost modificată sau ştearsă;
    d) dacă pune intenţionat la dispoziţia terţelor persoane orice informaţie (linkuri, adrese web) care creează posibilitatea de a avea acces ilegal la obiectele dreptului de autor şi/sau ale drepturilor conexe.
    (2) Persoana fizică sau juridică care acordă servicii de hosting şi/sau transmisii de date (internet/intranet), inclusiv internet-provider, nu poartă răspundere pentru acţiunile ilegale ale altor persoane care se folosesc de serviciile sale pentru a încălca dreptul de autor şi/sau drepturile conexe dacă nu dispunea de informaţia despre acţiunile acestor persoane ori dacă nu are posibilitatea să restricţioneze accesul sau să şteargă obiectele publicate sau folosite cu încălcarea dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe.

Fără a intra în detalii filosofico-tehnologice de common sense vreau să arăt că pe 1 ianuarie trebuie să închidem mai toate site-urile din Moldova.

1. Moldtelecom-ul de rând cu Starnet-ul și alți provider de Internet pot fi închiși conform Articolului 66.1.a pentru că au posibilitatea să blocheze porturile și protocoalele folosite de P2P (bittorrent, edonkey) deci contribuie la transferul de date ”piratat”.

2.TorrentsMd. Închis pentru că conține .torrent fișiere care permit oamenilor să distribuie și să pirateze.

3.Google.MD, Yahoo.MD și alte search-uri internaționale închise. Dai un search ”keygen” și vezi câte linkuri spre soft piratat veți avea. Ceea ce contravine 66.1.d

4. Blogul meu trebuie închis, precis pe undeva am vre-un link la google sau la torrentmd :)

Cred că vom rămânea doar cu odnoklasniki, pentru că ei nu acceptă linkuri. Așteptați să vă bucurați, posibil cineva să pună cetatea Sorocii de pe buletin și gata și cu odnoklasniki.

Uite așa moare democrația printr-un articolaș mititel într-o lege lungă cu democrații la putere. Cine pe aici plângea că pe 7 aprilie au închis Facebook pe câteva ore?