Latest Publications

Click to make me…

Dacă ți-a plăcut acest blog dă un click pentru a-l promova.

Cum e-Transformăm Moldova?

Am comentat, la invitația lui Sorin Hadârcă, postul ”Cum e-Transformăm Moldova?” însă aici, pe blogul meu, am să încerc să desfășor această problemă fundamentală pentru societatea noastră.

În Moldova a fost un boom de calculatoare. Moldtelecomul și alte instituții au tras cabluri până și în cea mai îndepărtată primărie. Infrastructura este gata. Însă oamenii BA.

Sectorul comercial a văzut avantajele sistemelor informatice și încetul cu încetul, își trag adresă electronică, creează un web site și mai plasează prețurile, dar guvernul nu poate să implementeze mai nimic. Pentru că nu se dorește, pentru că birocrații, chiar dacă au căpătat granturi de la mai toate organizațiile internaționale pentru a-și cumpăra calculatoare nu au căpătat și mintea pentru a lucra cu ele.

Să luăm câte un exemplu care se întâmplă mai fiecărui din viața noastră. Eliberarea de buletine, pașapoarte sau acte de căsătorie. Întreprinderea de stat registru are o mulțime de programatori, servere și operatori. De ce atunci sunt la Registru cele mai mari rânduri? Pentru că nu au respectat o regula fundamentală de trecere la un sistem informatizat. Ori treci definitiv ori nu treci. Registru a facut-o parțial, adică toți cei care vin trebuie să îndeplinească nuș ce cereri să semneze prin toate cabinetele. Iar tactica de prețuri 8/24 ore 5/14/30 de zile nu își are sensul, pentru că întreprinderea artificial creeză rânduri mari pentru a împinge oamenii disperați să plătească mai mult.

Exact acealaș lucru cu cazierul judiciar. Trebuie un scaner de buletine, un soft, printer și ștampila la operator. Și totul se face de către operator. Gata, rânduri nu mai sunt.

Bine mersi, vama a început să utilizeze sistemul informatizat, și-au dat seama că ștampila nu mai are sens.
Analfabetismul computerizat care domină în organele de stat împiedică comunicarea eficientă dintre aceste organizații. Totul se face prin scrisori cu ștampilă sau telefoane? Dar unde e email-ul?

Să revin la subiectul de e-transform Moldova. Primele probleme identificate fără de care nu putem trece mai departe sunt: a) Trecerea integrala la sistem informatizat. b) activarea comunicării între funcționarii de stat.

Deci cum le putem rezolva?

a)La orice integrare de sistem de TI automat să se revadă și parcursul documentelor și să se elimine integral orice hârtie care e necesară de completat de câtre cetățean. Fără hârtii, fără rânduri. Echipa de integrare să aibă puterea de a schimba parcursului documentelor.

b)Fiecare instituție, fiecare funcționar să dispună de o adresă electronică. Și ea să fie tipărită în dreptul numelor de pe ușă. Cetățeanul, dacă are vre-o problemă îi poate trimite email. Dacă acel funcționar nu răspunde în decurs de X zile scrisoarea se duce la superiorul său, dacă superiorul nu răspunde în Y zile atunci se duce automat la superiorul său și așa până ajunde la prim-ministru. Astfel fiecare subaltern va fi forțat să răspundă în termen la scrisori, pentru că altfel o va lua în cap și totodată se va deprinde cu comunicațiile electronice.
Idei de e-transformare sunt multe, însă aceste 2 sunt fundamentare fără de care nu putem mișca carul.

PS: Mulți ani în urmă încearcam pe cineva să învăț calculatorul, parcă pricepea, parcă nu, după ceva timp mi-am dat seama că elevul nu știe ce e double-click și nu-și putea da seama cum eu apăsam unele elemente de pe ecran. De atunci încep cu double-click.

Chiar și Disney a remixat.

Nu încetez să mă uimesc de claritatea gândurilor exprimate de Lawrence Lessig.

Lena – Satellite (Germany)

Susțin Moldova, însă ador această piesă. Sper că va câștiga.

SunStroke Project & Olia Tira – Run Away (Moldova), să-i susținem.

Deja sunt cei mai vizionați de pe youtube-ul la categoria Eurovision.

Filozofia iPad-ului

iPad
Recent mi-am cumpărat un iPad 3G. A fost trimis imediat cum au început vânzările în US. Acum, în sfârșit, @veresha și feciorul meu mi-au permis să-l testez.

Deși intențiile mele au fost altele decât a fi un consumator ordinar, am fost abordat de mulți prieteni cu întrebări care mai de care.

Am să încerc mai jos să-mi expun gândurile despre iPad și nu despre cum el funcționează.

Apple, de când a apărut, a fost și este o companie inovatoare și foarte închisă. Dintotdeauna a încercat să creeze piețe de desfacere.

A început cu primul calculator personal. Ca rezultat a fost creată piața de software. iPod a creat piața de muzică. iPhone a create piața de apps-uri. Și în sfârșit iPad. Mulți se întreabă de ce e necesar, că doar este iPhone sau iPod, sau, dacă dorește ceva mai serios, este laptopul. Bine, nu e char așa.

În acest moment în lume este o criză, o criză a ziarelor, jurnalelor și cărților. Oameni nu mai doresc să le citească, pentru că totul este și online. Însă online oamenii nu sunt deprinși să plătească. Aici vine Apple cu iPad și cu milioanele de utilizatori care și-au făcut conturi cu Credit Caduri pe iTunes, care printr-un singur click pot cumpăra abonamente, content sau video casturi. Apple e marea speranța a ziarelor New York Times și Playboy. Deci iPad vine ca o platformă de consumat content, de oricare tip ar fi el. Dacă Kindle vine ca o platformă de cosumat doar carți și ne dă o experiență de citit cât se poate de aproape de una reală, iPad vine mai mult ca un consum de video, content de tip Playboy, carți cu ilustrații superbe sau jocuri. Pentru cititorii de cărți ca Madrizen și Ceziceu le recomand Kindle, pentru restul, iPad-ul e o variantă super.

O altă problemă care domină în lumea calculatoarelor este complexitatea lor. iPad vine ca o soluție simplificată a unui calculator, unde poți uita despre fișiere. Unde poți naviga prin internet, citi mail-urile, instala printr-un singur click orice joc sau aplicație de care ai nevoie. Nici o vorbă despre foldere și fișiere, viruși și antiviruși, formatare și instalere de sistem.

E o soluție ideală pentru oamenii care nu doresc să se lege de calculatoare însă doresc să rămână informați.

Referitor la design, mărime și masă sunt ideale, ca și la toate produsele Apple.

Votul electronic

Lumea tot mai mult se internet-izează. A venit şi momentul implementării votului electronic. Procedura e simplă din punct de vedere tehnic, însă foarte complicată din punct de vedere a securizării, autentificării şi asigurării anonimatului votului.

Din experienţa mea de implementare a unor protocoale de securitate pentru fisc (în perioada de studenţie), experienţa de la electionplatform.com , precum şi după vizionarea prezentării dlui Ciocan de la CEC, vin cu câteva propuneri.

Mai întâi lacunele care le-am detectat.
1. User Interface. Trebuie de profitat la maximum de spaţiul de pe ecran. Faceţi keyboard pe tot ecranul. Să vadă orice om, chiar şi cei cu vederea slabă. Pentru început se poate de citit UI de la Apple. E foarte bun.
2. Evidenţa celor care au votat şi celor care nu şi-au exprimat votul, se face centralizat. În nici un caz parţial.
3. Ce e cu refuzul de a vota de la orice birou? Come on, doar e totul centralizat şi se verifică dacă persoana a mai votat sau nu.
4. De ce doar ultimul vot e luat în considerare, doar se face totul online?
5. Ce facem cu cetăţenii de peste hotare? Le trimitem prin poşta rapidă cartele cu PIN-uri?

Şi respectiv abordarea pe care o văd eu. O simplă metodă de votare electronică care elimină unele neajunsuri de mai sus.
1. Intră omul în cabina de vot. (Intră pe site-ul de votare electronică)
2. Introduce INDP său.
3. Sistemul controlează online dacă e valid şi afişează Numele şi Prenumele pe ecran.
4. Persoana vede dacă într-adevăr e numele său şi butonează “Accept” pentru a trece la pasul următor.
5. Afişând Numele şi Prenumele, sistemul întreabă cetăţeanul doar ”un număr de credit card bancar”. Banca poate fie oricare din Moldova sau străinătate. Deci, Numele de pe buletin trebuie să coincidă exact cu cel de pe card cetăţeanul nu are cum să-l modifice.
6. Sistemul întreabă CVV2 (E pinul de la cartelă, pe care doar cetăţeanul îl poate şti)
7. Sistem face o tranzacţie bancară. Transferă la buget un bănuţ, pentru a controla dacă card-ul este valid.
8. În cazul când este valid i se propune lista de candidaţi pentru votare.
9. Persoana votează.

Problemele rezolvate:
1. Procedeul de mai sus, elimină marea problemă, de autentificare a cetăţenilor de peste hotare. Utilizând, indirect, securitatea băncilor.
2. Elimină votul cumpărat. Nimeni nu va dori să-şi dea altei persoane ”Numărul credit cardului” şi CVV2 pe care îi vine salariul.
3. Infracţiunile se pot comite la nivel bancar, însă pot fi mult mai uşor depistate, decât pentru fiecare persoană în parte.

A doua mare problemă pe care o văd, e că societatea nu e pregătită să aibă încredere în calculatoare. Pentru că acesta poate transmite centralei pentru cine a votat cetăţeanul.

Pentru a elimina cât de cât această problemă trebuie să fie minimizată informaţia transmisă centralei şi să fie scoase datele despre cetăţean.
Cum se face? Simplu. Prin hash-area datelor cetăţenilor.
Adică, dacă avem INDP 1234567890123, Vasile Votatorul, CC5555-6666-7777-8888, CVV2 1234, Votat pentru Ion Moldoveanu.
Facem un hash MD5,SHA1.. şi transmitem doar 0xAFAFDAEACFAF3E5D6C7A Votat Ion Moldoveanu şi mai transmitem INDP 1234567890123 că a votat, pentru eliminarea dublei votări.

Astfel, vom avea o baza de date cu cine a votat şi cine nu, iar alta cu datele despre candidaţi.

Nu pretind că am descris un sistem ideal de votare.
Comentariile şi criticile sunt binevenite.

PS. Utilizați iPhone/iPad pentru console. De utilizat sistem similar ca squareup pentru procesarea mai rapidă.

Mai jos topicul de pe Google Buzz. Multe idei interesante vin în timpul dezbaterilor.

TV vs Web

Întotdeauna m-a interesat, uitându-mă la televizor, câți oameni stau şi privesc, în încelaşi moment cu mine, aceeaşi imagine. Pe internet e simplu, ai pus un contor la server și… înainte. Cu TV-ul e mai complicat.

Deși la întâlnirea bloggerilor cu Vlad Filat, Nata Albot a spus că datele acestor măsurători se măsluiesc, eu le dau totuşi pentru a ne crea o imagine asupra audienţei diferitor posturi tv în RM.

AGB Nielsen încearcă să facă puțină lumină. Și TV7 le publică regulat.

Deci, în Moldova avem 3 567 512 de potenţiali telespectatori. În medie un om privește televizorul 4 ore pe zi. Astfel, obținem cifra de 594 585 de oameni care privesc în acest moment TV-ul în toată Moldova. Evident, acest număr fluctuează în dependență de perioada zilei (cele mai aglomerate sunt orele serii).

Datele privind rating-urile televeziunilor le avem doar pentru Chișinău și doar pentru vârsta +18. Populația capitalei a scăzut în ultimul timp și, actualmente, e aproximativ de 664 204. Judecând după datele naționale, la categoria de vârstă 19-50 de ani avem 1 673 280/3 567 512 = 47%. Deci, în Chișinău avem 664 204 *0.47 = 312 176 de oameni cuprinşi în această categorie de vârstă.

Iată tabloul final al cifrelor.

Televiziunea Procent Total privesc Chiar acum privesc
ORT 39,69 123903 20650
TV7 13,51 42175 7029
TNT 13,33 41613 6936
NIT 7,43 23195 3866
N4 7,31 22820 3803
Moldova1 4,50 14048 2341
CTC 3,30 10302 1717
ProTV 3,28 10239 1707
RuTV 2,40 7492 1249
2Plus 2,04 6368 1061
EuroTV 1,42 4433 739
MuzTV 1,29 4027 671
PublikaTV 0,26 812 135
JurnalTV 0,24 749 125
Total 100 312176 52029

Şi o concluzie: transmisiunile live pe Internet încep să depăşească posturile tv clasate pe ultimele locuri în acest clasament.

Make love not #pman

De la #pman la CNN

Am fost seara, pe 6 aprilie 2009, în piaţă, fără lumânare (nu sunt un fan al acestor atribute expuse în locuri publice), și am rămas
cu ochii larg deschişi de uimire. Erau foarte mulți oameni.

A doua zi dimineață m-am dus din nou, intuind că se va întâmpla ceva mult mai interesant. La 7:40 am postat: ” ’neata, propun sa utilizam tag-ul #pman pentru mesajele din piata marii adunari nationale”.

Pentru cei care nu ştiu, hashtag începe cu # + un cuvânt. Acest hashtag poate fi folosit de utilizatori pentru a scoate în evidenţă un eveniment, o acțiune comună. Pontul poate servi şi altor utilizatori pentru a repera vreun eveniment important care se întâmplă în lume.

Am creat tagul #pman pentru a vedea desfăşurarea manifestaţiilor din centrul Chișinăului. O altă intenţie a fost să ridic acest tag în trends. Am sunat şi alți twitteriști activi, propunându-le să-l folosească. Și procesul a demarat. Se pare că tuturor le-a plăcut idea.

Pe la 13:40 #pman a apărut în trends (trends reprezintă o coloană ce cuprinde 20 din cele mai populare cuvinte întâlnite în mulțimea de mesaje lansate/recepţionate în ultimele minute pe net).

Oho!, acum cei aproximativ 10 mln de utilizatori twitter au văzut #pman pe monitor. Din acel moment a început ascensiunea rapidă a evenimentului din Piața Guvernului din Chişinău pe benzile de ştiri din toată lumea.

Primul care a „botezat” manifestaţiile de protest din pman drept „twitter revolution” a fost Evgeny Morozov.

Deși mobilizarea protestatarilor a fost făcută nu doar prin twitter (eu personal am aflat de cele întâmplate graţie twitter-ului), ci și prin alte rețele de socializare și prin SMS-uri. Oricum, „Twitter revolution” suna cool.

În acea perioadă Techrunch (http://www.techcrunch.com), cel mai „tare” blog cu postări pe teme de Internet, tehnologii și start-uri, a scris foarte mult despre Twitter. Presupun – e doar o idee a mea – că are şi ceva interese financiare în acel start-up. În fine, proprietarul/editorul Techcrunch, Michael Arrington este considerat pe drept cuvânt unul dintre cei mai influenți oameni din lume. Acest personaj e abordat zilnic de o mulțime de start-upuri pentru a publica măcar un rând despre ei. Recunosc că și eu l-am contactat cu o anumită ocazie, însă a refuzat să-mi preia start-up-ul. Ei bine, de data aceasta, înarmat cu articolul lui Morozov, am trimis un mail la Techcrunch și ReadWriteWeb. Şi a mers! Imediat a apărut articolul despre twitter revolution pe techcrunch.

Pentru cei neinițiați, pare un simplu articol. Însă trebuie să se înţeleagă că e un articol pus pe ”masa” a 1 mln de cititori RSS și a miilor de oameni care intră zilnic pe acel site precum miilor de fani pe facebook și twitter. Şi respectivul site este copiat de o altă duzină de site-uri din internet.

După apariţia articolului a început năvala vorbitorilor de engleză în #pman cu diverse întrebări: what the hek is #pman. Please translate. Le mulţumesc lui @moscovici și @ceziceu pentru că au scris și au tradus tweet-urile altor utilizatori.

Noaptea târziu, în 7 aprilie, după ce m-am întors din piaţă, am creat un agregator de twitter, bloguri-imagini și video despre #pman http://pman.cloudapp.net (l-am închis recent, deoarece era pe test account), hostat de Microsoft pentru a ține piept numărului mare de utilizatori. Deși nu a avut efectul scontat, totuși câteva mii de oameni au vizitat agregatorul.

Mai există un pont pe twitter, intitulat #CNNFail. Când are loc vreun eveniment important în lume, iar CNN doarme, pe twitter lumea începe să raporteze despre evenimentul cu pricina: + #CNNFail. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu #pman. Vorbitorii de engleză doreau să afle mai multe de la CNN, însă din păcate, cum bine ştim, CNN-ul nu se prea plimbă prin Moldova. Dar sub presiunea de pe twitter, reporterii CNN au dat o ştire despre hash tagul #pman. Grozav! E greu de estimat câți oameni au aflat ştirea de la CNN.

Dar e cert că numărul celor care au început să se intereseze de evenimentele de la Chişinău a crescut fulgerător. Astfel, site-urile din Moldova: JurnalTV, Unimedia, ProTV şi unele site-uri guvernamentale s-au blocat din cauza volumului mare de cereri. Pe 7 și 8 aprilie căutările pe Moldova au crescut de 3 ori.

Astfel, „Twitter Revolution” a început să fie folosit și dat ca exemplu la toate conferințele dedicate rețelelor sociale. Totuşi, trebuie să limpezim un lucru: Twitter-ul nu a avut în cazul nostru un rol de organizare, ci de informare a oamenilor din afara Moldovei, un jump (salt) către alte media importante din lume care folosesc Twitter-ul. Denumirea de „Twitter Revolution” a fost preferată doar pentru că era cool, pentru că era mult mai atrăgătoare decât „Facebook Revolution”, „Odnoklasniki Revolution”, „SMS Revolution” sau „Social Network Revolution”. A fost mai degrabă un nou tip de marketing pentru promovarea unui eveniment. A unui eveniment crucial pentru destinul unei comunităţi.

Vedeţi mai jos arhiva #pman de pe twitter.

Le mulțumesc tututor twitteriștilor pentru promovarea evenimentului şi, implicit, pentru promovarea Moldovei.